Talált 1280 Eredmények: mare preot
Apoi al şaselea şi-a vărsat cupa asupra fluviului cel mare, Eufrátul, şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea regilor de la răsăritul soarelui. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 16, 12)
Şi au urmat fulgere, zgomote şi tunete şi s-a produs un cutremur mare, aşa cum nu a mai fost de când este omul pe pământ; un aşa mare cutremur nu a mai fost! (Apocalipsul sf. apostol Ioan 16, 18)
Iar cetatea cea mare s-a rupt în trei părţi, iar cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Şi şi-a adus aminte Dumnezeu de Babilónul cel mare, ca să-i dea potirul cu vinul mâniei sale aprinse. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 16, 19)
Şi a căzut din cer peste oameni o grindină mare, cât un talánt [fiecare]. Dar oamenii au rostit blasfemii împotriva lui Dumnezeu din cauza plăgii grindinei, pentru că plaga aceasta a fost îngrozitoare. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 16, 21)
Pe frunte avea scris un nume misterios: „Babilónul cel mare, mama desfrânatelor şi a lucurilor abominabile ale pământului”. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 17, 5)
Iar femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care are autoritate peste regii pământului”. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 17, 18)
După acestea, am văzut un alt înger care cobora din cer şi avea o mare putere, iar pământul a strălucit de gloria lui. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 1)
El a strigat cu glas puternic, spunând: „A căzut, a căzut Babilónul cel mare şi a devenit o locuinţă a diavolilor, închisoare a oricărui duh necurat, închisoare a oricărei păsări necurate, închisoare a oricărei bestii necurate şi urâte. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 2)
vor sta deoparte de frică din cauza chinurilor ei şi vor zice: „Vai! Vai! Tu, cetatea cea mare, Babilón, cetatea cea puternică! Într-un singur ceas a venit judecata ta”. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 10)
spunând: „Vai! Vai! Tu, cetatea cea mare care te îmbrăcai în in fin, în purpură şi roşu aprins, care te împodobeai cu aur, cu pietre preţioase şi mărgăritare, (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 16)
într-un singur ceas s-au pierdut toate aceste bogăţii!”. Toţi cârmacii şi toţi care navighează, marinarii şi toţi care lucrează pe mare stăteau departe (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 17)
Îşi puneau praf pe cap şi strigau plângând şi jelind: „Vai! Vai! Cetatea cea mare, din abundenţa căreia s-au îmbogăţit toţi cei care au corăbii pe mare, într-un singur ceas a fost devastată! (Apocalipsul sf. apostol Ioan 18, 19)
