Löydetty 37 Tulokset: păcătos
Din ei a ieşit un vlăstar păcătos, Antióh Epifánul, fiul regelui Antióh, care a fost ostatic la Róma. El a devenit rege în anul o sută treizeci şi şapte al domniei grecilor. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 10)
Au pus acolo un popor păcătos, oameni fărădelege care s-au întărit în ea. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 34)
Au smuls legea din mâna neamurilor şi a regilor şi nu au dat nicio şansă celui păcătos. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 48)
Nu vă temeţi de cuvintele celui păcătos, căci gloria lui va fi dată gunoiului şi viermilor! (Cartea întâi a Macabéilor 2, 62)
Iată, cel drept va fi răsplătit pe pământ, ba chiar şi cel vinovat, şi cel păcătos! (Cartea Proverbelor 11, 31)
Dreptatea îl păzeşte pe cel neprihănit pe cale, dar vinovăţia îl perverteşte pe cel păcătos. (Cartea Proverbelor 13, 6)
Cel păcătos face răul de o sută [de ori] şi-şi lungeşte [zilele]. Totuşi, eu ştiu că este bine pentru cei care se tem de Dumnezeu că se tem de el. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 12)
Toate sunt [la fel] pentru toţi: este o singură soartă pentru cel drept şi pentru cel vinovat, pentru cel bun, pentru cel pur şi pentru cel impur, pentru cel care aduce jertfă şi pentru cel care nu aduce jertfă; cum este cel bun, aşa este cel păcătos, cum este cel care jură, aşa este şi cel care se teme să jure. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 2)
Înţelepciunea este mai bună decât instrumentele de luptă, dar un singur păcătos face să se piardă mult bine. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 18)
Printre comorile înţelepciunii sunt parabole ale ştiinţei, dar pietatea, pentru cel păcătos, este abominábilă. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 1, 25)
Nu aprinde cărbunii celui păcătos, ca să nu te arzi în văpaia flăcării sale! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 8, 10)
Nu fi gelos pe gloria celui păcătos, căci nu cunoşti care va fi catastrofa lui! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 9, 11)