Löydetty 470 Tulokset: Iosif în Egipt

  • Iosíf a avut un vis şi l-a făcut cunoscut fraţilor săi, care l-au urât şi mai mult. (Cartea Genezei 37, 5)

  • Israél i-a zis lui Iosíf: „Oare fraţii tăi nu pasc [oile] la Síhem? Vino, te voi trimite la ei!”. El a răspuns: „Iată-mă!”. (Cartea Genezei 37, 13)

  • I-a zis [Israél]: „Du-te, aşadar, şi vezi dacă fraţii tăi sunt în pace şi dacă turma este bine şi adu-mi veşti!”. L-a trimis din valea Hebrón şi [Iosíf] a ajuns la Síhem. (Cartea Genezei 37, 14)

  • Omul acela a zis: „Au plecat de aici; căci i-am auzit, spunând: «Să mergem la Dotán!»”. Iosíf a mers după fraţii săi şi i-a găsit la Dotán. (Cartea Genezei 37, 17)

  • Când Iosíf a sosit la fraţii săi, ei l-au dezbrăcat pe Iosíf de tunica sa, de tunica aceea cu mâneci lungi care era pe el, (Cartea Genezei 37, 23)

  • După aceea s-au aşezat să mănânce pâine. Ridicându-şi ochii, au văzut o caravană de ismaelíţi venind dinspre Galaád; cămilele lor cărau răşină, balsam şi mir; ei mergeau coborând spre Egipt. (Cartea Genezei 37, 25)

  • Au trecut nişte negustori madianíţi. Fraţii l-au tras pe Iosíf şi l-au scos din fântână şi l-au vândut pe Iosíf ismaelíţilor cu douăzeci de arginţi. Iar ei l-au dus pe Iosíf în Egipt. (Cartea Genezei 37, 28)

  • Rubén s-a întors la fântână şi, iată, Iosíf nu era în fântână. El şi-a sfâşiat hainele. (Cartea Genezei 37, 29)

  • Ei au luat atunci tunica lui Iosíf, au înjunghiat un ied şi au înmuiat tunica în sânge. (Cartea Genezei 37, 31)

  • El a recunoscut-o şi a zis: „Tunica fiului meu. Un animal rău l-a mâncat! Sfâşiat, sfâşiat a fost Iosíf!”. (Cartea Genezei 37, 33)

  • Madianíţii l-au vândut în Egipt lui Putifár, un demnitar al lui Faraón, şi anume comandantul gărzii. (Cartea Genezei 37, 36)

  • Iosíf s-a coborât în Egipt şi Putifár, un demnitaru al lui Faraón, comandantul gărzii, bărbat egiptéan, l-a cumpărat din mâna ismaelíţilor care-l făcuseră să coboare acolo. (Cartea Genezei 39, 1)


“Se precisamos ter paciência para suportar os defeitos dos outros, quanto mais ainda precisamos para tolerar nossos próprios defeitos!” São Padre Pio de Pietrelcina