Löydetty 118 Tulokset: Cărți sfinte
El a zis: „Vai! De ce m-am născut ca să văd ruinarea poporului meu şi ruinarea cetăţii sfinte şi să stau aici când este dată în mâna duşmanilor, iar sanctuarul, în mâna străinilor? (Cartea întâi a Macabéilor 2, 7)
Iată, cele sfinte ale noastre, frumuseţea noastră şi gloria noastră au fost pustiite, neamurile le-au profanat! (Cartea întâi a Macabéilor 2, 12)
Apoi şi-au zis unul către altul: „Să ridicăm poporul nostru din ruină şi să luptăm pentru poporul nostru şi pentru cele sfinte!”. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 43)
Cele sfinte ale tale sunt călcate în picioare şi profanate, iar preoţii tăi sunt în plâns şi umilinţă. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 51)
Apoi, Iúda le-a zis: „Pregătiţi-vă şi fiţi puternici! Fiţi gata în zori ca să luptăm împotriva acestor neamuri care s-au adunat împotriva noastră ca să ne nimicească pe noi şi cele sfinte ale noastre! (Cartea întâi a Macabéilor 3, 58)
Este mai bine pentru noi să murim în luptă decât să vedem relele poporului nostru şi ale celor sfinte. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 59)
Iúda şi fraţii lui au spus: „Iată, duşmanii noştri au fost înfrânţi! Să urcăm să purificăm cele sfinte şi să le restaurăm!”. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 36)
Atunci, Iúda le-a poruncit bărbaţilor să lupte împotriva celor care erau în fortăreaţă până când va fi purificat cele sfinte. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 41)
A purificat cele sfinte şi a înlăturat pietrele contaminării într-un loc impur. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 43)
Însă noi, deşi nu aveam nevoie de aceasta, întrucât avem mângâiere de la Cărţile Sfinte care sunt în mâinile noastre, (Cartea întâi a Macabéilor 12, 9)
A umplut de glorie sanctuarul şi a multiplicat obiectele sfinte. (Cartea întâi a Macabéilor 14, 15)
El însuşi i-a alungat pe cei care s-au ridicat împotriva cetăţii sfinte. (Cartea a doua a Macabéilor 1, 12)