Fundar 10 Resultados para: bunăstare
Să [nu] zici în inima ta: «Tăria mea şi puterea mâinii mele mi-au dobândit această bunăstare», (Cartea Deuteronómului 8, 17)
Îşi sfârşesc zilele în bunăstare şi într-o clipă coboară în locuinţa morţilor. (Cartea lui Iob 21, 13)
El le umpluse casele cu bunăstare. Dar departe de mine sfatul celor nelegiuiţi! (Cartea lui Iob 22, 18)
Dacă vor asculta şi-i vor sluji, vor termina zilele lor în bunăstare şi anii lor, în desfătare. (Cartea lui Iob 36, 11)
„Fraţilor iudei care sunt în Egipt, salutare! Fraţii iudei care sunt în Ierusalím şi în ţinutul Iudeii, pace şi bunăstare! (Cartea a doua a Macabéilor 1, 1)
„Regele şi generalul Antióh le urează bunilor cetăţeni iudei multă bucurie, sănătate şi bunăstare. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 19)
Omul se satură de bunăstare din rodul gurii şi fiecăruia i se întoarce răsplata mâinilor. (Cartea Proverbelor 12, 14)
Cine este prudent cu privire la cuvânt află bunăstare şi cine se încrede în Domnul este fericit. (Cartea Proverbelor 16, 20)
Cel care dobândeşte inimă îşi iubeşte sufletul; cine păstrează înţelegerea află bunăstare. (Cartea Proverbelor 19, 8)
există unul singur şi nu este un al doilea; nu are nici fiu, nici frate şi nu este capăt pentru toată truda sa, ba chiar ochiul lui nu se satură de bogăţii: „Pentru cine trudesc eu şi-mi lipsesc sufletul de bunăstare?”. Şi aceasta este deşertăciune şi îndeletnicire rea. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 8)