1. Al lui Davíd. Te laud, Doamne, din toată inima, [pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele]. Îţi cânt înaintea îngerilor.

2. Mă prostern spre templul tău cel sfânt. Laud numele tău pentru îndurarea şi adevărul tău, căci ţi s-a mărit faima prin împlinirea cuvintelor tale.

3. În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat, [m-ai îmbărbătat şi] mi-ai întărit sufletul.

4. Toţi regii pământului, Doamne, te vor lăuda când vor auzi cuvintele gurii tale.

5. Ei vor cânta căile Domnului, căci mare este gloria Domnului.

6. Oricât de sus ar fi Domnul, el îl vede pe cel umil şi îl recunoaşte din depărtare pe cel îngâmfat.

7. Chiar dacă trebuie să trec printr-o strâmtorare, tu mă faci să trăiesc, în ciuda mâniei duşmanilor mei; tu îţi întinzi mâna şi dreapta ta mă mântuieşte.

8. Domnul va duce la bun sfârşit [ceea ce a început] pentru mine. Doamne, bunătatea ta este veşnică. Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale!





“Pobres e desafortunadas as almas que se envolvem no turbilhão de preocupações deste mundo. Quanto mais amam o mundo, mais suas paixões crescem, mais queimam de desejos, mais se tornam incapazes de atingir seus objetivos. E vêm, então, as inquietações, as impaciências e terríveis sofrimentos profundos, pois seus corações não palpitam com a caridade e o amor. Rezemos por essas almas desafortunadas e miseráveis, para que Jesus, em Sua infinita misericórdia, possa perdoá-las e conduzi-las a Ele.” São Padre Pio de Pietrelcina