Cartea Psalmilor, 30
1. Psalm. Cântec la dedicarea templului. Al lui Davíd.
2. Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să râdă de mine.
3. Doamne Dumnezeul meu, eu am strigat către tine şi tu m-ai vindecat.
4. Doamne, tu mi-ai scos sufletul din locuinţa morţilor, tu mi-ai dat viaţă, ca să nu cobor în groapă.
5. Cântaţi Domnului, voi, credincioşii lui, lăudaţi memoria sfinţeniei sale!
6. Căci mânia lui ţine o clipă, dar îndurarea lui ţine toată viaţa. Seara intră în casă plânsul, iar dimineaţa, bucuria.
7. Iar eu, în bunăstarea mea, am zis: „Nu mă voi clătina în veac”.
8. Doamne, în bunăvoinţa ta, m-ai aşezat pe un munte puternic; dar când ţi-ai întors faţa de la mine, am fost cuprins de spaimă.
9. Către tine, Doamne, am început să strig şi de la Dumnezeul meu am cerut îndurare.
10. Ce câştig ai avea din sângele meu de-aş coborî în adâncuri? Oare te va lăuda ţărâna şi va face cunoscut adevărul tău?
11. Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, fii tu ajutorul meu!
12. Tu ai schimbat geamătul meu în dans, mi-ai sfâşiat haina de pocăinţă şi m-ai încins cu bucurie,
13. pentru ca sufletul meu să-ţi cânte fără încetare. Doamne Dumnezeul meu, în veci te voi lăuda!