Fondare 138 Risultati per: bani ale templului
au dat foc porţii [templului] şi au vărsat sânge nevinovat. Noi ne-am rugat Domnului şi am fost ascultaţi; am adus jertfe şi făină aleasă, am aprins candelele şi am aşezat pâinile punerii înainte. (Cartea a doua a Macabéilor 1, 8)
Preoţii [zeiţei] Nanáia le-au scos în faţa lui. [Antióh], însoţit de puţini [oameni], a intrat în incinta templului. Când a intrat Antióh, au închis templul, (Cartea a doua a Macabéilor 1, 15)
Întrucât avem de gând ca, în luna Casléu, în [ziua] a douăzeci şi cincea, să celebrăm purificarea templului, am crezut necesar să vă înştiinţăm ca şi voi să celebraţi [Sărbătoarea] Corturilor şi a focului [care s-a arătat] când Nehemía, după ce a reconstruit templul şi altarul, a adus jertfe. (Cartea a doua a Macabéilor 1, 18)
Se povesteşte că [Solomón], fiind înţelept, a adus jertfă pentru înnoirea şi terminarea templului. (Cartea a doua a Macabéilor 2, 9)
Cele referitoare la Iúda Macabéul şi la fraţii acestuia, la purificarea templului celui mare şi la restaurarea altarului, (Cartea a doua a Macabéilor 2, 19)
Un oarecare Símon din tribul lui Beniamín, stabilit administrator al templului, nu s-a înţeles cu marele preot cu privire la pieţele din cetate. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 4)
Fiind fără scăpare, Meneláu i-a promis bani mulţi lui Ptoleméu, [fiul] lui Doriménes, ca să-l convingă pe rege. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 45)
Chiar în ziua în care templul fusese profanat de străini, în aceeaşi zi s-a întâmplat purificarea templului: în ziua a douăzeci şi cincea a aceleiaşi luni, care este Casléu. (Cartea a doua a Macabéilor 10, 5)
Dar cei care erau cu Símon, atraşi de argint, au fost înduplecaţi cu bani – şaptezeci de mii de drahme – de unii dintre cei care erau în turnuri şi le-au permis unora să fugă. (Cartea a doua a Macabéilor 10, 20)
I-a tăiat nelegiuitului Nicanór limba, a poruncit să fie dată în bucăţi păsărilor, iar răsplata nebuniei să fie atârnată în faţa templului. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 33)
Ca soarele care străluceşte deasupra templului Celui Preaînalt, precum curcubeul care luminează printre norii gloriei. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 49, 7)
Înaintea templului consideram vrednic [să mă rog] pentru ea şi până la sfârşit o voi căuta. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 51, 14)