Cartea Psalmilor, 1

1. Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi, nu zăboveşte pe calea păcătoşilor şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,

2. dar îşi [găseşte] plăcerea în legea Domnului şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea.

3. El este ca pomul sădit pe malul apei, care dă rod la timpul potrivit; frunzele lui nu se veştejesc şi în tot ceea ce face are succes.

4. Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa; ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.

5. De aceea nu se vor ridica cei nelegiuiţi la judecată, nici cei păcătoşi, în adunarea celor drepţi.

6. Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi, iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire.