1. Când a ieşit Israél din Egipt, casa lui Iacób din mijlocul unui popor barbar,

2. Iúda a devenit sanctuarul lui şi Israél, stăpânirea sa.

3. Marea a văzut şi a fugit, Iordánul s-a întors înapoi;

4. munţii au săltat ca berbecii şi dealurile, ca mieii unei turme.

5. Mare, ce ai tu de fugi, şi tu, Iordánule, pentru ce te întorci înapoi?

6. Munţilor, pentru ce săltaţi ca berbecii, şi voi, dealurilor, ca mieii unei turme?

7. Cutremură-te, pământule, în faţa Domnului, în faţa Dumnezeului lui Iacób,

8. care preface stânca într-un lac şi cremenea, în izvoare de apă!





“Dirás tu o mais belo dos credos quando houver noite em redor de ti, na hora do sacrifício, na dor, no supremo esforço duma vontade inquebrantável para o bem. Este credo é como um relâmpago que rasga a escuridão de teu espírito e no seu brilho te eleva a Deus”. São Padre Pio de Pietrelcina